Refluxul gastroesofagian reprezint? refluarea con?inutului gastric în esofag, viagra sale datorit? incompeten?ei sfincterului esofagian inferior, care ar trebui s? permit? pasajul într-o singur? direc?ie la nivelul jonc?iunii esogastrice.
Deși boala de reflux gastroesofagian (BRGE) este caracteristică adulților, ea poate apărea și la copii. La populația pediatrică refluxul gastroesofagian este dificil de diagnosticat din mai multe motive: în primul rând copilul mic nu poate exprima ce îl deranjează (comparativ cu adultul, a cărui anamneză aproape pune diagnosticul), apoi trebuie luat în considerare faptul că sugarul “plânge cu burtica” (însemând că aproape orice afecțiune se poate manifesta cu simptome digestive) și în plus trebuie făcut un diagnostic diferențial cu regurgitațiile sugarului, stenoza pilorică și acalazia cardiei. Vărsăturile severe necesită uneori diagnostic diferențial și cu hipertensiunea intracraniană.
Principalele semne și simptome care pot indica un reflux gastroesofagian la copilul mic sunt: vărsături frecvente (în special după mese), eructații, sughiț, salivație excesivă, uneori manifestări respiratorii (tuse, wheezing, înnecare) dacă refluxul irită traheea. La acestea se adaugă simptome nespecifice precum iritabilitate, tulburări de somn, falimentul creșterii, agitație sau plâns după masă, mese reduse cantitativ (bebelușul mănâncă prea puțin) sau chiar refuzul alimentației. Circa 1 din 3 sugari sunt considerați a suferi de reflux în primele luni de viață (riscul fiind mai mare la prematuri).
Simptomatologia se ameliorează odată cu creșterea în vârstă și în particular când devine capabil să stea în fund și apoi în picioare. Absența vărsăturilor nu exclude boala deoarece poate exista un reflux silențios, care este mai grav decât cel manifest clinic – după masă, conținutul gastric trece în sus până în partea superioară a esofagului (fără a fi exteriorizat prin vărsătură) și apoi coboară pe mucoasa esofagiană deja iritată, ceea ce înseamnă o iritare dublă pentru esofag.
Majoritatea cazurilor de reflux gastroesofagian se vindecă până la vârsta de 1 an, odată cu creșterea tonusului sfincterului esofagian inferior.
Ca și complicații ale refluxului pot apărea afectarea erupției dentare, carii dentare, leziuni esofagiene (stenoze, metaplazie, esofagită, ulcerații, eroziuni), boli respiratorii.
Tratamentul constă în poziționarea cât mai aproape de verticală a copilului timp de 30 minute după mese, culcarea cu capul ridicat la 20-30 grade, bătăi ușoare cu palma pe spate pentru a stimula pasajul alimentelor, oferirea de alimente mai consistente (adăugarea de cereale la lapte), evitarea meselor abundente și a alimentelor care favorizează refluxul (cacao, condimente, produse acide, ciocolată, prăjeli, citrice, tomate, grăsimi). Dacă măsurile non-farmacologice nu ameliorează refluxul se pot administra prokinetice și antisecretorii gastrice. Dacă în spatele refluxului se află o anomalie anatomică (cum este hernia hiatală) sau dacă este necesară întărirea sfincterului esofagian inferior poate fi necesar tratament chirurgical.