Dermatita atopic? reprezint? o inflama?ie superficial?, sale pruriginoas?, cronic? a pielii.

Este expresia cutanată a terenului atopic, o dermatoză familială ce se manifestă din copilărie și este precipitată de diferiți factori trigger. Atopia reprezintă predispoziția genetică a organismului de a dezvolta reacții imune exagerate la anumite antigene din mediu, antigene la care populația reacționează normal. Boala are o evoluție ondulantă, perioade de exacerbări alternând cu perioade de remisiuni. Dermatita atopică este destul de frecventă la sugar și copilul mic; eczema infantilă apare adesea sub formă de placarde eczematoase pe obraji sau membre.

Clinic: semne și simptome

Susceptibiliatea la boală este determinată genetic dar afecțiunea este declanșată de anumiți agenți sau factori de mediu. Simptomatologia variază în funcție de vârstă:

în eczema infantilă apar pete inflamatorii zemuinde și plăci crustoase la nivelul feței (în special pe obraji), gâtului, inghinal și pe suprafețele de extensie ale membrelor

în eczema copilului mare apare dermatita pielii suprafețelor de flexie, în special în fosele antecubitale și poplitee

în eczema atopică la adult poate aparea rezoluția spontană a leziunilor. Boala persistă în timpul vieții de adult la circa 10% din cazurile cu debut în copilărie.

Criterii clinice de diagnosticare

• prurit și grataj
• leziuni tipice de dermatita eczematoasă
• antecendente personale sau familiale de atopie (rinită alergică, conjunctivită alergică, astm, alergii alimentare sau eczemă)
• evolutie clinică ce durează mai mult de 6 săptămâni
• evolutie marcată de exacerbări și remisiuni

Pruritul este constant iar scărpinarea și frecarea duc la leziuni de grataj. Dermatita poate deveni generealizată și poate evolua cu infecții bacteriene secundare (în special cu Staphylococcus aureus). Cataracta în jurul vârstei de 20-40 de ani este relativ frecvent întâlnită la pacienții cu dermatită atopică ca urmare a folosirii excesive de corticosteroizi sau datorate direct bolii.

Factori declanșatori și agravanți ai dermatitei atopice

• alergeni aerieni (acarieni, praf, fibre textile, mucegai)
• alergeni de contact (metale care intră în compoziția curelelor de ceas sau brățărilor, antibiotice topice, creme sau unguente)
• alergeni alimentari (alune, căpșuni, ou, fructe de mare)
• produse cosmetice, de igienă personală sau curățenie iritante (săpun, detergent, dezinfectant)
• anxietate, stress

Tratament

• hidratarea pielii cu creme sau loțiuni speciale pentru pielea atopică
• identificarea și eliminarea factorilor favorizanți, pentru obținerea și menținerea remisiunii
• evitarea iritanților cutanați (precum folosirea excesivă de sapun)
• folosirea de glucocorticoizi topici (dermatocorticoizi) de potență mică, sub forma de unguente sau creme, de 3 ori pe zi
• tratamentul antibiotic al suprainfecțiilor
• antihistaminice pentru controlul pruritului (atenție însă la efectul sedativ și anticolinergic)
• corticosteroizii orali trebuie considerați în ultimă instanță deoarece pot avea efecte secundare majore în cazul tratamentului de peste 2 săptămâni, printre care osteoporoză sau întarzierea creșterii la copii

Daca dermatita persistă sub tratament ambulatoriu este nevoie de spitalizare, iar o schimbare de mediu de obicei accelerează ameliorarea.