Febra reprezinta cresterea temperaturii corporale peste limitele normale: temperatura rectala peste 38°C, temperatura axilara peste 37, cheap 2°C, temperatura orala peste 37,5°C. Este cel mai frecvent simptom care aduce copilul la medic, fiind un motiv de alarma pentru parinti.
Temperatura corpului uman sufera variatii ale valorilor fiziologice, în functie de mai multi factori:
- în raport cu vârsta: mai mare la copil decât la adult
- momentele zilei: este crescuta cu 0,5°C seara
- regimul de efort: creste cu 1-1,5°C la efort
- îmbracamintea groasa, baia fierbinte, vremea caniculara
Febra este diferita de supraîncalzire! Diferenta dintre ele se face clinic, prin compararea temperaturii abdomenului cu cea e extremitatilor: absenta diferentei dintre cele doua valori pledeaza pentru supraîncalzire, iar extremitatile mai reci pentru sindromul febril.
Măsurarea temperaturii corporale - termometrele
Foarte important pentru aprecierea sindromului febril este masurarea corecta a temperaturii corporale. Aceasta se realizeaza foarte usor, febra fiind un simptom sesizat precoce de catre parinti.
- Temperatura rectalã. Este masurata frecvent la sugar si la copilul mic, fiind însa greu de suportat la copilul mai mare. Termometrizarea dureaza 2 minute.
- Temperatura axilarã. Termometrizarea dureaza 5-6 minute, fiind folosita mai des la copilul mare.
- Temperatura oralã. Termometrizarea dureaza 2-3 minute, iar înainte de efectuarea masuratorii copilul nu trebuie sa consume alimente reci sau fierbinti.
- Temperatura timpanicã. Masurarea acesteia nu este indicata la sugarul de pâna la 3 luni. Valorile obtinute prin masurarea temperaturii timpanice sunt asemanatoare temperaturii orale.
Exista mai multe tipuri de termometre folosite pentru masurarea temperaturii corporale:
- Termometrele clasice, cu mercur, sunt ieftine si necesita dezinfectare dupa folosire.
- Termometrele digitale au avantajul de a oferi o masurare rapida, dar si o acuratete mai buna fata de termometrele cu mercur.
- Termometrele timpanice. Masurarea este rapida (câteva secunde). Se recomanda utilizarea acestor tipuri de termometre dupa împlinirea vârstei de 3 luni.
Pe lânga termometre, mai exista si bandeletele cu cristale lichide aplicabile pe frunte, dar acestea înregistreaza de obicei temperaturi mai mici decât cele reale.
Cauzele stărilor febrile
Febra este cel mai des asociata infectiilor, dar ea poate avea si cauze neinfectioase.
1. Infectii:
i) bacteriene
> respiratorii (sinuzite, otite, pneumonii, pleurezii)
> digestive (apendicita, colangita, colecistita, abces subfrenic)
> renale (pielonefrita, abces renal)
> cardiace (endocardita bacteriana, pericardita purulenta)
> osoase (osteomielita)
> nervoase (meningita, tromboflebita septica de sinusuri venoase cerebrale)
ii) virale: IACRS(infectii ale cailor respiratorii superioare), mononucleoza infectioasa, infectia cu CMV(citomegalovirus) sau cu virusul Coxsackie B
iii) parazitare: trichineloza, amebioza, toxoplasmoza, toxocaroza
iv)spirochete si ricketsii
2. Colagenoze: LES (lupus eritematos sistemic), boala Kawasaki, poliarterita nodoasa
3. Neoplazii: leucemii, limfoame, tumori solide (neuroblastom, nefrobalstom), tumori metastatice
4. Alte cauze: boli endocrine (tireotoxicoza, boala Adisson), boli metabolice (hipercalcemia idiopatica, guta, hiperlipoproteinemiile), boli ereditare (displazia ereditara hipo (an)hidratica), febra medicamentoasa.
Manifestări clinice şi de însoţire ale sindromului febril
> nivelul febrei
> stare generala alterata/nu
> alte simptome asociate: semne de localizare depistate prin examen obiectiv
Pentru efecturea anamnezei, medicul va trebui sa poarte o discutie cu parintii pentru a afla: perioada de timp în care copilul a fost febril, valorile temperaturii corporale (daca s-a folosit termometrul si daca s-a termometizat corect), infectii preexistente, tratamente, alte boli.
Investigaţii paraclinice
Hemoleucograma (formula leucocitara, mai precis) pot sa orienteze diagnostciul spre o infectie bacteriana: valoarea leucocitelor de 15.000-20.000/mm3 asociata cu neutrofilie, cel mai posibil sugereaza o infectie bacteriana. Cresterea valorilor reactantilor de faza acuta (VSH, CRP, fibrinogen) asociata cu leucocitoza sugereaza o infectie de etiologie bacteriana. Pentru confirmare se vor face teste serologice si culturi din diverse produse patologice (uroculturi, coproculturi, culturi din LCR, hemoculturi). Dintre investigatii nu va trebui omisa radiografia pulmonara, deoarece penumonia este o cauza frecventa de crestere a temperaturii corporale.
Febra - motiv de îngrijorare
Febra reprezinta un motiv de îngrijorare în anumite circumstante:
> valoarea temperaturii corporale depaseste 40°C
> aparitia febrei la sugarul mai mic de 3 luni
> copilul este somnolent sau agitat
> febra se asociaza cu una dintre urmatoarele: eruptia purpurica, tahicardia, dispneea, convulsiile, frisonul
> fontanela este bombata
Tratamentul febrei
Deoarece febra reprezinta o masura adaptativa a organismului care lupta împotriva agresiunii infectioase, nu se va încerca combaterea unei febre moderate. Febra va fi însa obligatoriu tratata la copiii cu: antecedente de convulsii febrile aparute între vârsta de 6 luni si 5 ani, patologii pulmonare cronice (astm, fibroza chistica), maladii congenitale de cord, instabilitate metabolica la copiii cu diabet zaharat, imunodeprimati, copii distrofici.
Tratamentul simptomatic consta în administrarea de antipiretice (antitermice): acetaminofen (paracetamol sub forma de tablete sau supozitoare, ibuprofen, metamizol sodic - algocalmin, aspirina).
Paracetamol: Este recomandat sugarilor cu vârsta mai mare de 2 luni, pentru febra moderata (pâna la 39°C) în doze de 50 mg/kg/zi sau 15 mg/kg/doza x 4 doze. La copiii mai mari se recomanda 3-4 doze/zi a câte 250-500 mg doza. La adolescenti si la adulti, se recomanda o doza de 250-500 mg, administrata o data la 4-6 ore. Nu se va depasi doza zilnica maxima de 1,5 g. Dozele mari si administrarea prelungita cresc riscul afectarilor hepatice sau renale.
Algocalmin: Se recomanda în febra înalta (39,5-40°C), rezistenta, la copilul mai mare de 3 luni. Doza recomandata este de 50 mg/kg/zi si poate fi administrata PO, intrarectal sau IV. Administrarea IV se va face cu precautie!
Ibuprofen: Are aceeasi eficacitate ca a algocalminului, dar o durata mai mare de actiune. Doza recomandata este de 5-10 mg/kg la 6-8 ore. Se administreaza la copiii cu vârsta mai mare de 6 luni, fara a se depasi doza zilnica maxima de 40 mg/kg. La adolescenti si adulti, doza recomandata este de 200-400 mg la 4-6 ore, fara depasirea a 1,2 g/zi.
Aspirina (acidul acetilsalicilic): Doza antipiretica este de 50-60 mg/kg/zi. Administrarea aspirinei se va face cu precautie, deoarece este implicata în aparitia sindromului Reye. Este contraindicata administrarea acesteia la copilul sub 5 ani, fiind rar recomandata la copiii sub 12 ani.
Pâna la venirea medicului sau pâna la spital, parintii va trebui sa-i administreze copilului antipiretice uzuale, eliberate fara reteta de la farmacie.
Tratamentul etiologic se va face cu antibiotice, dupa un regim empiric. Administrarea antibioticelor se va face cu precautie, deoarece prezinta o multitudine de reactii adverse.
Mijloace fizice de combatere a febrei
Se folosesc în hiperpirexie sau în cazul sindroamleor febrile dificil de controlat medicamentos. Aceste procedee stimuleaza termoliza prin conductie si evaporare:
> Împachetarea hipotermizantã. Se face cu apa la temperatura camerei. Compresa se aplica de la umeri la genunchi si se lasa aproximativ 10 minute. Se poate repeta la nevoie dupa 10-15 minute sau de 2-3 ori.
> Baia hipotermizantã. Se va începe cu o temperatura de 37°C sau cu 2°C mai mica decât cea a corpului scazându-se progresiv în 4-5 minute pâna la 36°C.
> Punga cu gheatã. Se pune pe frunte sau la nivelul axilelor în cazul febrei înalte.
> Racirea centralã. Se face prin spalatura gastrica sau clisma cu ser fiziologic la tempertura camerei.
Comments