Considerat? mult timp ca o boal? autoimun?, shop site scleroza multipl? ar putea fi de fapt determinat? de o patologie vascular?.
Această ipoteză a fost enunțată pentru prima oară de Jean-Martin Charcot, un neurolog francez și profesor de anatomie patologică, care în 1868 a descris pentru prima oară scleroza în plăci și a constatat că există o legătură între venele cerebrale și localizarea leziunilor demielinizante.
În 2008, chirurgul vascular Paolo Zamboni din Italia, a cărui soție suferă de scleroză multiplă, a venit cu o descoperire revoluționară: într-un studiu preliminar el a evidențiat că 90% dintre subiecții cu scleroză multiplă au probleme cu venele de la nivelul creierului (stenoze, valve defecte, malformații) – condiție pe care a denumit-o insuficiență venoasă cerebrospinală cronică (CCSVI). Într-un studiu din 2009, el a mai constatat o acumulare de depozite de fier în creierul pacienților cu SM, consecință a restricționării fluxului de sânge venos. El a emis ipoteza că hemosideroza produce leziuni ale vaselor sangvine și permite celulelor imune și inflamatorii să traverseze bariera hematoencefalică. Studiile IRM ale depozitelor de hemosiderină au arătat că plăcile demielinizante din scleroza multiplă sunt întotdeauna situate împrejurul unei vene corticale.
În același an, Zamboni a arătat că tratamentul endovascular de dilatare venoasă (denumit liberation treatment = angioplastie de eliberare) ameliorareză drenajul venos și reduce simptomatologia la pacienții cu scleroză multiplă. Procedura este similară angioplastiei, prin care se introduce un cateter în artere și se umflă un balonaș pentru distensia zonelor cu stenoze.
Implicarea componentei vasculare în patogenia bolii este susținută și de rolul benefic al dietelor pentru scleroza multiplă, diete orientate spre îmbunătățirea circulației și reducerea inflamației.
Evidențierea insuficienței venoase și a refluxului venos se face prin ecografie Doppler și flebografie (venografie). Tratamentul prin dilatare cu balon a venelor extracraniene de la baza gâtului (vena jugulară internă) și din torace (vena azygos) este realizat de cardiologul intervenționist.
Abordarea terapeutică vasculară ar putea reprezenta o alternativă foarte bună pentru tratamentul clasic al sclerozei multiple, dacă va fi confirmată prin studii clinice randomizate. În 2010, Societatea de Radiologie Intervențională a emis un raport în care concluzionează că există dovezi insuficiente pentru eficiența tratamentului endovascular în scleroza multiplă, existând doar studii observaționale care atestă beneficiile noii metode terapeutice.
Update
Un studiu publicat în Archives of Neurology infirmă ipoteza CCSVI în patogeneza sclerozei multiple.
Comments